Implicarea companiilor din Romania in societatea civila este inca la inceput, desi ele au la dispozitie o serie de facilitati fiscale gandite sa incurajeze acest lucru, arata studiul lansat recent de EY Romania si Asociatia ViitorPlus, Omenia ajuta compania.
45% dintre companiile respondente au utilizat pana acum varianta achizitiei de produse de la unitatile protejate in locul platii fondului de handicap catre stat.
54% dintre companii au directionat fonduri pe baza legii sponsorizarii catre sectorul non-guvernamental in 2014
Doar 9,48% dintre persoanele adulte cu handicap din Romania sunt active pe piata muncii, in comparatie cu 45.8% din UE.
Implicarea companiilor din Romania in societatea civila este inca la inceput, desi ele au la dispozitie o serie de facilitati fiscale gandite sa incurajeze acest lucru, arata studiul lansat recent de EY Romania si Asociatia ViitorPlus, Omenia ajuta compania. Corporatiile sunt deocamdata cele mai implicate si informate in acest sens, miza acestui studiu fiind atragerea companiilor la toate nivelurile si din intreaga tara pentru a se implica activ in comunitate.
Studiul EY si Asociația ViitorPlus se bazeaza pe un chestionar aplicat in luna martie 2015, la care au raspuns 294 de companii din intreaga tara. Analiza s-a axat pe modul in care companiile utilizeaza facilitatile fiscale pe care le au la dispozitie pentru a contribui in comunitate, precum achizitia de produse si servicii de la Unitatile Protejate si directionarea de fonduri catre sectorul ONG prin legea sponsorizarii.
In Romania, numarul persoanelor cu dizabilitati angajate este foarte mic – doar 9,48% dintre persoanele adulte cu handicap cu varsta intre 18-60 ani. Prin comparatie, in Uniunea Europeana, 45.8% din persoanele cu dizabilitati sunt persoane active pe piata muncii (conform unui studiu Academic Network of European Disability Experts (ANED) realizat in 2010). In plus, conform unui studiu derulat de fundatia Motivation, incidenta neșcolarizarii este de sapte ori mai mare in randul persoanelor cu handicap, comparativ cu populatia generala.
“ViitorPlus – asociatia pentru dezvoltare durabila – lucreaza de cinci ani cu persoane cu dizabilitati fizice in cadrul unitatii protejate Atelierul de panza. In acesti ani, am reusit sa cunoastem care sunt nevoile acestui grup și am inteles ca principalul obstacol este numarul mic de locuri de munca pe care persoanele cu dizabilitati le pot accesa. De aceea, ne dorim sa facem cunoscut in randul companiilor faptul ca pot achizitiona bunuri si servicii de la unitatile protejate, sustinand in acelasi timp aceste unitati care ofera locuri de munca persoanelor cu dizabilitati”, a declarat Teia Gavrilescu, Presedinte al Asociatiei ViitorPlus.
„In Romania, datorita adoptarii unor masuri menite sa stimuleze crearea de locuri de munca pentru persoanele cu handicap (legea 448/2006), companiile cu mai mult de 50 de angajati pot sa utilizeze suma datorata statului pentru fondul de handicap pentru achizitia de bunuri de la unitatile protejate. Minim 30% din locurile de munca pe care le creeaza aceste entitati trebuie sa fie dedicate persoanelor cu dizabilitati. De aceea consideram ca este foarte importanta cunoasterea facilitatilor fiscale prin utilizarea carora se poate sprijini activitatea tuturor celor implicati in crearea de locuri de munca si oferirea posibilitatii de calificare intr-o meserie la locul de munca pentru acesti oameni,” declara Elena Badea, Director de Marketing, EY Romania.
De ce nu achizitioneaza companiile produse de la unitațile protejate?
Doar 45% dintre respondentii la sondaj au spus ca au utilizat pana acum varianta achizitiei de produse de la unitatile protejate in locul platii fondului de handicap catre stat. Cel mai putin au utilizat aceasta facilitate companiile din industria farmaceutica, transport si servicii profesionale.
Deși spectrul de servicii și produse oferite de unitațile protejate este foarte variat, companiile respondente spun ca nu sunt suficient de informate in acest sens. 48% dintre cei care au evitat sa utilizeze aceasta facilitate fiscala spun ca nu achizitioneaza produsele și serviciile unitatilor protejate intrucat acestea nu sunt de interes pentru activitatea firmei, 12% dintre respondenti pentru ca nu au suficiente informatii despre calitatea si credibilitatea produselor sau serviciilor oferite, iar 18% pentru ca nu cunosc prevederile legii.
De cealalta parte, motivatia principala a companiilor respondente care aleg sa colaboreze cu o unitate protejata este pentru 52% facilitatea fiscala oferita prin care isi reduc costurile (utilizarea fondului de handicap), pentru 32% sustinerea persoanelor cu dizabilitati angajate in cadrul acestor unitati protejate si pentru 11% inițierea unor practici de business responsabile.
In functie de tipul de produse si servicii achizitionate prin utilizarea fondului de handicap, 37% dintre companii achizitioneaza produse de birotica si papetarie, 12% achizitioneaza produse si servicii pentru IT si cate 9% achiziționeaza produse promotionale, respectiv produse textile.
Cum afla companiile despre unitatile protejate?
Companiile respondente spun ca aleg sa colaboreze cu unitatile protejate in urma recomandarilor personale pe care le primesc (38%), a verificarii statusului financiar al acestora pe website-ul Ministerului Finanțelor (26%) sau pe baza unei simple verificari a website-ului unitatilor protejate (25%).
In Romania exista 706 unitati protejate acreditate in 2015, dintre care 150 in Bucuresti, 47 in Cluj, 34 in Brasov, 29 in Timis și 24 in Prahova. Judetele cu numai o singura unitate protejata sunt Gorj, Ialomita si Mehedinti. Acestea ofera o gama larga de produse si servicii: confectionare produse textile, servicii medicale, asamblare si reparare computere, servicii de curatenie, consultanta in afaceri, tiparituri, organizare de cursuri, servicii aferente agențiilor de publicitate, organizare de evenimente, vanzare si intermediere, s.a. Lista completa a unitaților protejate poate fi descarcata accesand website-ul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale si Persoanelor varstnice.
Cum folosesc companiile din Romania legea sponsorizarii?
Desi 74% dintre companii mentioneaza criteriile sociale si de mediu ca fiind importante pentru ele, doar 54% dintre companiile respondente spun ca au directionat fonduri pe baza legii sponsorizarii catre sectorul non-guvernamental in 2014.
Companiile cu venituri de peste 100 de milioane de Euro sunt cele care directioneaza in cel mai mare procent fonduri catre ONG-uri pe baza legii sponsorizarii. Astfel, 75% dintre acestea utilizeaza aceasta facilitate fiscala, in timp ce mai putin de jumatate dintre companiile cu venituri de pana la 15 milioane Euro directioneaza bani catre sectorul ONG prin legea sponsorizarii.
In funcție de sectorul de activitate, primele trei industrii cu cele mai multe companii care au directionat fonduri pe baza legii sponsorizarii in 2014, sunt: servicii profesionale (in proportie de 100%), petrol si gaze (88%) si IT, software si internet (80%). Domeniile catre care companiile au direcționat fonduri pe baza legii sponsorizarii in 2014 sunt: educatie (26%), sanatate (22%), protectie sociala (21%), sport (15%) si doar 8% pentru arta si 6% pentru mediu.
* * *
Despre studiul “Omenia ajuta compania”
Studiul „Omenia ajuta compania” analizeaza perceptiile companiilor din mediul local de afaceri cu privire a la utilizarea facilitatilor fiscale existente in Codul fiscal romanesc si care permit directionarea de fonduri catre unitati protejate sau catre sectorul ONG. El este realizat de Asociatia ViitorPlus impreuna cu EY Romania pe baza analizarii rezultatelor obținute in urma aplicarii unui chestionar online la care s-au primit 294 de raspunsuri in luna martie 2015. La studiu au raspuns reprezentanti la nivel executiv din companii din intreaga tara si din cadrul tuturor sectoarelor de activitate. 25% dintre companiile incluse in studiu au venituri sub 1 milion Euro, 27% au venituri intre 1 si 14,9 milioane Euro, 19% au venituri intre 15 si 49,9 milioane Euro, iar 29% au venituri de peste 50 milioane Euro.
Despre EY Romania
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajati in peste 700 de birouri din 150 de tari si venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD in anul fiscal incheiat la 30 iunie 2014. Reteaua noastra este cea mai integrata la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajuta sa le oferim clientilor servicii prin care sa beneficieze de oportunitatile din intreaga lume. In Romania, EY este unul dintre liderii de pe piata serviciilor profesionale inca de la infiintare, in anul 1992. Cei peste 500 angajati din Romania si Republica Moldova furnizeaza servicii integrate de audit, asistenta fiscala, asistenta in tranzactii si servicii de asistenta in afaceri catre companii multinationale si locale. EY Romania are birouri in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si ChisinauPentru mai multe informatii, vizitati pagina de internet: www.ey.com.
Despre ViitorPlus – Asociația pentru dezvoltare durabila
ViitorPlus este o organizatie nonprofit, care deruleaza din 2006 proiecte de impadurire, reciclare, educatie si constientizare, productie de confectii textile naturale, dotarea unor obiective sociale cu colectoare solare manufacturate, proiecte ce contribuie la solutionarea unor probleme sociale si de mediu in diferite judete ale tarii, precum Constanta, Calarași, Prahova, Ilfov, Salaj si Teleorman, sau in București. Printre cele mai cunoscute proiecte ale organizației, ce au primit recunoasteri in diferite competitii nationale si internationale se numara „Padurea copiilor – Adopta un copac!”, „Atelierul de panza”(unitate protejata care ofera locuri de munca pentru 12 persoane, 4 dintre acestea fiind persoane cu dizabilitati fizice), „Recicleta” și „ecOprovocarea”. Atelierul de Panza a fost desemnat recent de catre Ambasada SUA ”Antreprenorul lunii aprilie”, pentru eforturile sale de a oferi alternative ecologice la pungile din plastic si de a reutiliza deseurile textile. Pentru mai multe informatii, vizitati pagina de internet: http://www.viitorplus.ro